(Un articol mai vechi de-al meu care a fost publicat in 20.12.2008 aici . Tema este dupa parerea mea in continuare de actualitate. In articol este vorba de Moldova- regiune mai slab dezvoltata a Romaniei- si nu despre Rep Moldova- Basarabia)
Sunt multe tipuri de investitori, insa pentru simplitate am incercat sa ii reduc doar la doua categorii: investitori “de-a gata” si investitori “de perspectiva”. Sunt sigur ca in literatura de specialitate exista deja alti termeni mult mai sofisticati pentru a descrie aceste categorii de investitori, dar mi se par mai sugestivi si mai “romanesti” termenii de mai sus.
Investitorii de-a gata sunt cei carora le plac investitiile in afaceri sigure, in locatii atractive, cu logistica deja dezvoltata si unde tot ce trebuie sa faca e sa tranteasca o caruta de bani si sa astepte profitul. Sunt cei care au in spate un istoric indelungat (ca familie sau ca si companie) si dispun de fonduri considerabile, de aceea sunt in general mai conservatori in investitiile pe care le fac.
Investitorii de perspectiva sunt cei care vizualizeaza inaintea celorlalti potentialul de dezvoltare al unui domeniu, al unei regiuni, al unei tari sau alte arii geografice, si aleg sa investeasca in zone subdezvoltate, cu infrastructura precara, in domenii aflate intr-o dezvoltare incipienta dar cu potential ridicat.
Profilul de risc este doar un aspect al celor doua categorii, dar nu as vrea sa plictisesc cu o descriere mai amanuntita pentru ca nu acesta e scopul acestui eseu. E suficient sa spun ca nu exista o reteta a celui mai bun investitor si fiecare categorie are si avantaje si dezavantaje. In fiecare categorie sunt investitori care au facut multi bani. In fiecare categorie sunt investitori care au pierdut multi bani, sau care au dat faliment.
Romania a pornit dupa 1989 cu o economie in cadere libera. O economie in care nu foarte multa lume avea incredere si in care nu foarte multa lume era dispusa sa investeasca. Romania era o tara cu o infrastructura subdezvoltata, cu multe industrii falimentare, cu o lipsa de initiativa deplorabila. Pe de alta parte, Romania era o tara cu terenuri ieftine, cu forta de munca ieftina, cu consum redus si deci oportunitati multiple. Foarte putini investitori (din interiorul si din afara Romaniei) au pariat in acea perioada pe economia Romaniei, au investit constant si au cules roadele investitiilor lor. Au fost cei care au vazut potentialul acestei tari inaintea celorlalti si care astazi ne zambesc din top 300 al milionarilor. Majoritatea acestor investitori au fost din categoria investitorilor de perspectiva. Economia de astazi a Romaniei a fost reconstruita si pusa pe drumul cel bun de investitorii de perspectiva, in perioada in care investitorii de-a gata nici nu luau in considerare Romania pentru investitii.
De-abia dupa cresterea economica spectaculoasa din 2004 au inceput sa apara si investitorii de-a gata: in Bucuresti si in Timisoara, apoi in Cluj, incetul cu incetul si in zonele din afara oraselor. Astazi marile zone de investitii (Bucuresti, Cluj, Timisoara, Constanta etc) se afla intr-un proces de echilibrare a investitiilor de perspectiva cu investitii de-a gata. Unii investitori de perspectiva cu apetit ridicat pentru risc se retrag deja din aceste zone si iau in considerare alte zone pentru investitii (Ucraina, Rep Moldova, Serbia, Bulgaria, Macedonia). Alti investitori de perspectiva sunt impinsi din afara acestor zone de investitorii de-a gata care dispun de mai multa forta financiara.
Toata aceasta intoarcere in istorie este doar un motiv pentru a introduce un mic paradis al investitorilor de perspectiva, ignorat pana acum de majoritatea investitorilor. Este vorba de Moldova si are aceleasi oportunitati pe care le avea Romania in 1999-2000 (chiar mai multe avand in vedere ca acum suntem parte din UE): salarii mici, terenuri ieftine, putere de cumparare mai mica si in consecinta un potential de dezvoltare ridicat.
Diferenta de dezvoltare fata de restul tarii este evidenta. Statul va subventiona multe investitii in zona doar pentru a genera locuri de munca si pentru a ridica nivelul de trai si puterea de cumparare. In Moldova traiesc cei mai saraci cetateni ai Uniunii Europene, deci investitiile pot beneficia de fondurile UE de dezvoltare regionala. Moldova este pe granita Uniunii Europene, pot exista numeroase investitii care pot aduce profit doar din aceasta pozitionare avantajoasa.
Pentru multi investitori romani care nu dispun de sume mari de bani (si care au ratat momentul 2001-2004 pentru a investi), Moldova poate fi un punct de plecare. Pentru multi investitori romani sau straini de perspectiva care iau in considerare Serbia, Ucraina, Rep Moldova sau Bulgaria- Moldova poate fi de asemenea o optiune care sa ii tina ocupati vreo 5-10 ani. Pentru investitorii care vor sa isi transfere investitiile din Romania peste granite, Moldova este o optiune de a-si optimiza costurile. Moldova poate fi interesanta si pentru investitorii din afara Uniunii Europene care doresc sa investeasca la granitele UE pentru a produce marfuri cu origine europeana (in special investitorii din Ucraina, Rusia, poate si din China sau India).
Criza financiara din aceasta perioada intareste tendinta de migrare catre locatii mai ieftine si cu potential de crestere a consumului. Cu cat criza financiara va fi mai de durata, cu atat Moldova va deveni mai atractiva pentru investitorii de perspectiva sau pentru investitorii care cauta sa isi optimizeze costurile de productie. De asemenea, criza financiara aduce si o schimbare a focusului dinspre tarile dezvoltate catre tarile in dezvoltare- ceea ce implica o necesitate a dezvoltarii investitiilor in Romania luand in considerare nu numai exporturile catre Vest dar si cele catre Est.
Oportunitati exista destule: in agricultura, in transporturi si logistica, in productia industriala, in infrastructura si constructii, in energia regenerabila, in IT, in servicii financiare. Eu cred ca in urmatorii trei-cinci ani vom asista la o crestere spectaculoasa a investitiilor in zona Moldovei, similara cu cresterea investitiilor in Romania in 2000-2004. De aceea as investi astazi in Moldova, inaintea celorlalti, la costuri cat mai mici.
Cred ca Moldova la ora actuala e inca un teritoriu neexploatat.
Ce te face sa crezi ca salariile sunt mai mici decat in restul tarii?
Apoi, in Moldova infrastructura e varza in multe locuri. Daca vrei, putem detalia pe un exemplu concret, dar pe email, nu aici.
Forta de munca este mai slab calificata si mai putin dornica sa munceasca (generalizarile nu sunt foarte exacte, dar vorbim de ponderi).
Ca investitor in Moldova, te asigur ca a fost o decizie proasta de a incepe ceva aici.
Claudiu: abilitatea unui investitor este sa “faca din rahat bici”, altfel toti s-ar ingramadi sa investeasca daca ar fi usor. Asa si cu Moldova. Eu nu o consider o investitie proasta si intr-un fel ma bucur ca “restul lumii” nu percuteaza, pentru ca imi da mai mult timp sa acumulez investitii in zona.
Discutam pe email in continuare 🙂
“Romania a pornit dupa 1989 cu o economie in cadere libera.” Sunt in complet dezacord. 🙂 Nu economia era in cadere libera, ci nivelul de trai. Industria FUNCTIONA, un atribut impropriu economiei presente iar, ca si acum, daca piata externa era dificila, cea interna super buna. Prin 1993 eram in India lucrind pe vapor. Griul se descrca cu “circa” de vreo trei sute de salahori. Il intreb pe un coleg daca nu credea ca India avea fonduri suficiente sa cumpere macarale, sa eficientizeze descarcarea lor si transportul nostu, inclusiv costurile auxiliare. Se uita la mine lung si imi raspunde cu replica primului lor ministru din acel timp: “daca cumpar macarale 300 de indieni mor de foame!”.
Sincer, cu toate vinzarile, nu va inteleg de loc cum puteti afirma ca industria, economia romaneasca a crescut spectaculos (2004)?! Aproape nimic nu mai eset romanesc si profitul transferarii proprietatii ajuta statul sa supravietuiasca doar prin imprumuturi. Daca Ranault, Mithal, etc dau faliment, si noi cu ei, halal.
Spectaculos si extraordinar de dezamagitor mi se pare aici lipsa de intelegere… Ah, ca am reusit sa supravietuim inca, alta bazaconie.
Un an bun, Alex.