Atunci cand am scris prima oara despre “distrusul intern brut”(DIB), prima reactie a unor cititori cu cunostinte economice a fost ca acest concept nu aduce nici o noutate. Studiul stocurilor de bogatie nu evidentiaza doar cresterea stocurilor de bogatie, dar si reducerea acestora. Reducerea stocului de bogatie se face, evident, prin distrugerea bogatiei. Asadar de ce am pierde vremea discutand despre un concept nou si nefolositor din moment ce stiinta economica abunda deja de indicatori si indici ai bogatiei?

Orice studiu detaliat al conturilor nationale releva faptul ca numeroase surse de distrugere exista deja mentionate in mod expres. Cutremure, inundatii, razboaie, deteriorarea mijloacelor fixe prin folosire sau prin obsolenta, etc. toate acestea sunt parte a indicatorilor din conturile nationale. Nu mai vorbesc despre bogatia financiara (despre care insa nu se spune ca este distrusa ci este ajustata, mai ales in cazul bogatiei financiare virtuale).

Din punctul acesta de vedere, cititorii au bineinteles dreptate. Stocul de bogatie creste sau descreste prin crearea si distrugerea de bogatie (fluxuri). Stocurile de bogatie sunt evidentiate in conturile nationale. Fluxurile creatoare de bogatie (PIB) sunt de asemenea evidentiate in conturile nationale. Nu necesita foarte multe cunostinte de matematica pentru a ne da seama ca:

S(1) – S(0) = PIB (1) + DIB (1)

Asadar DIB (1) = S(1) – [S(0) + PIB (1)].

S = stocul de bogatie in momentele (1) si (0).

PIB (1) = PIB intre momentele 0 si 1.

DIB (1) = DIB manifest intre momentele 0 si 1. [DIB fiind prin conventie o valoare negativa].

Prin imaginea aceasta simplista DIB este doar un derivat al stocurilor de bogatie si fluxurilor creatoare de bogatie- un reziduu care explica de ce stocurile de bogatie nu cresc cu viteza ametitoare cu care producem noi bunuri si servicii.

Stocurile de bogatie sunt compuse din bunuri financiare si ne-financiare (produse sau ne-produse). Fiecare din acestea pot fi analizate ca si componente si fiecarei componente alocate o valoare. Putem astfel calcula in orice moment o valoare totala a stocurilor de bogatie si urmari evolutia acestora in timp.

La fel se intampla si cu PIB. Acesta poate fi descompus in elemente constitutive, calculat conform informatiilor statistice deja existente si urmarit ca tendinta pe o perioada indelungata de timp.

Asadar pe baza datelor din conturile nationale legate de stocurile de bogatie si productia interna putem calcula si DIB. Insa este acest calcul realist si obiectiv? Distrugerea manifesta in sistemul economic nu este decat varful icebergului, exista o componenta nemanifesta a distrugerii care nu este evidentiata in conturile nationale. De aici lucrurile incep sa se complice si cifrele nu mai sunt atat de simple, iar economistii devin foarte creativi.

In multe cazuri variatia stocurilor de bogatie si evolutia PIB nu corespund. Am dat deja exemple (brutale sa zicem) de perioade de timp in care PIB a crescut iar stocurile de bogatie au scazut foarte mult (crizele financiare, razboaiele mondiale, catastrofele naturale etc). Insa aceasta discrepanta exista, desi nu este atat de evidenta, si in perioadele de normalitate a activitatii economice.

Din motivul explicat mai sus economistii nu neaga existenta fluxului distrugerii de bogatie (DIB) insa il lasa intotdeauna ca un indicator flexibil. In perioadele de normalitate economica il considera ca fiind liniar si predictibil, insa in perioadele turbulente din punct de vedere economic se fac ajustarile astfel incat variatia stocurilor de bogatie sa urmeze pe termen lung evolutia PIB. Distrugerea este un component care nu intereseaza in mod aparte, pentru ca studiul separat al acesteia ar expune cateva greseli de calcul din evaluarea stocurilor si fluxurilor de bogatie.

Aceasta omisiune este o sursa de instabilitate in sistemul economic. Lipsa de evaluare realista a distrugerilor din sistemul economic creaza si sustine tensiuni si dezechilibre. Deciziile economice sunt luate pe baza unor informatii incomplete si uneori eronate, ducand in final la perioade bruste de ajustare si fenomene economice extreme (hiperinflatie/deflatie, dobanzi extreme, variatii mari de activitate economica, lipsa de coerenta decizionala etc).

Absenta studiului sistematic (si independent de componenta de stocuri si de fluxuri creatoare de bogatie) al distrugerilor din sistemul economic nu este decat o parte a erorilor sistemului actual al conturilor nationale. O eroare cu impact mult mai mare este inexistenta conceptualizarii “stocului de distrugere”. Economistii actuali accepta distrugerea in activitatea economica doar sub forma de “flux”- distrugerea are loc in etape bruste de “descarcare” si nu exista acumulari de distrugere (nemanifesta) in sistemul economic.

Din pacate distrugerea nu functioneaza doar ca flux, ci si ca stoc. O paralela simpla este acumularea de tensiune in placile tectonice. Acesta este un “stoc de distrugere”. Tensiunile cresc in timp, ceea ce inseamna ca distrugerea virtuala aferenta este in crestere si atunci urmarea este fie o serie de cutremure mici care reduc tensiunile, fie in cele din urma un cutremur major cu pagube economice importante. Nimeni nu stie exact cand are loc un cutremur major, insa oamenii de stiinta studiaza atent acumularile de tensiune in placile tectonice si pot evalua probabilitatea unui cutremur. Sistemul economic functioneaza intr-un mod similar.

DIB (total) = DIB (manifest) + DIB (virtual)

[DIB (manifest) este cel calculat pe baza conturilor nationale iar DIB (virtual) este componenta de stoc a distrugerii care se acumuleaza in timp].

Deja in momentul in care discutam despre un stoc de distrugere (distrugerea virtuala sau potentiala intr-un sistem) ca fiind o suma de distrugeri virtuale (nemanifeste in sistemul economic si neexprimate prin sistemul conturilor nationale) ne distantam un pic de stiinta economica actuala. Cu atat mai mult cu cat evaluarea stocului de distrugere implica nu doar concepte economice, dar si ecologice, sociale, tehnologice samd. Evaluarea stocului de distrugere aferent unui sistem (care poate deveni oricand manifest in functie de stimulii de moment) este o operatiune care, in opinia mea, depaseste simplismul stocurilor nationale si necesita o analiza mult mai aprofundata si mai legata de tendintele teoretice de ultima generatie (economie ecologica, economie sustenabila, complexitatea sistemelor samd).

Pentru a concluziona, eu cred ca necesitatea studiului separat al DIB manifest (ca flux de distrugere) in combinatie cu studiul DIB virtual/potential (ca expresii ale stocului de distrugere nemanifesta) deriva din:

–          Diferentele dintre evolutia stocurilor de bogatie si evolutia PIB

–          Acumularea de distrugere virtuala in sistemul economic in perioadele de normalitate economica, neevidentiata in sistemul actual al conturilor nationale.

–          Ignorarea aspectelor non-economice sau para-economice din studiul stocurilor si fluxurilor de bogatie. Bogatia sau prosperitatea nu inseamna doar valoare economica, dar si sustenabilitate pe termen lung dublata de armonie sociala.