In ultimele saptamani, luni, ani auzim persoane publice afirmand ca “agricultura este o prioritate”. Ni se vorbeste de  subventii ale statului pentru firmele agricole, de prioritatea pe care o acorda statul agriculturii, de “Romania-granarul Europei”. Inainte sa ne entuziasmam prea tare, e bine sa ne uitam un pic atat in istorie cat si sa incercam sa vedem ce se va intampla in viitor.

O intrebare pusa de multi de-a lungul timpului legata de Europa de Est a fost: de ce sunt tarile din Europa de Est inapoiate din punct de vedere economic fata de cele din Europa de Vest? De ce intre Albania si Elvetia este o diferenta ca de la cer la pamant, in conditiile in care cele doua tari au resurse, relief, populatii similare? Raspunsul este relativ simplu: pentru ca in timp ce in Europa de Vest se puneau déjà bazele capitalismului si ale productiei industriale, in Europa de Est se batea moneda in continuare pe dezvoltarea agricola. Tarile din Vestul Europei au sustinut aceasta diviziune a muncii, intrucat dezvoltarea industriala este mult mai profitabila decat cea agricola. Astfel tarile din Vestul Europei (si chiar si din Europa Centrala) s-au dezvoltat mult mai repede incepand cu secolul XVIII-XIX in comparative cu tarile din Europa de Est. Aceasta situatie a continuat pana in secolul XX, abia atunci a inceput industrializarea si in Europa de Est.

Sa nu fiu inteles gresit. Agricultura trebuie stimulata de stat atata vreme cat importam produse agricole. Agricultura trebuie dezvoltata pana in punctul in care balanta comerciala in domeniul agricol este net in favoarea Romaniei. Este ilogic sa importam lucruri care pot fi produse in Romania (evident ca vom continua sa importam produse exotice- cafea, banane samd).

Insa agricultura trebuie stimulata de stat ca parte a securitatii nationale, nu ca parte a activitatii economice profitabile. Importul de produse agricole dezechilibreaza in fiecare an balanta comerciala. Intr-un scenariu apocaliptic al unei crize globale, fara productie locala agricola suntem condamnati la infometare.

Am vazut in comunism (si chiar si in criza actuala) ca productia destinata exportului cu orice pret duce la colapsul economic. Sa nu facem aceasta greseala cu domeniul agricol. Strict economic banii folositi pentru dezvoltarea agriculturii pot fi folositi mult mai profitabil in dezvoltarea industriala sau a serviciilor. E bine ca statul sa stimuleze agricultura, dar e bine sa stie cand si cum sa se opreasca. Daca exista resurse, ele vor trebui canalizate catre productia industriala si catre servicii.

Binecuvantarea pentru Romania de a avea un teren agricol propice este si un blestem. Pentru ca ne tenteaza sa utilizam resursele putine in dezvoltarea agriculturii. Ne tenteaza sa fim lenesi si sa asteptam sa ne dea pamantul, in loc sa cream activitate industriala productiva. Ne tenteaza sa ne uitam mai mult spre trecut decat spre viitor.